joi, 28 ianuarie 2010

Descoperirea spatiului interior

" A nu opune rezistenta, a nu judeca, a nu va atasa, acestea sunt cele trei aspecte ale adevaratei libertati si ale unei viet luminate.
Scopul lor unul profund: acela de a va face constienti de efemeritatea fiecarei situatii, efemeritate datorata faptului ca orice forma, fie ea rea sau buna, este trecatoare. Cand deveniti constienti de faptul ca toate formele sunt trecatoare, atasamentul vostru fata de ele scade, iar voi incetati, intr-o anumita masura, sa va mai identificatio cu ele.
A fi detasat nu inseamna ca nu va mai puteti bucura de ceea ce are lumea bun de oferit.
De fapt, va veti bucura chiar mai mult.
Odata ce vedeti si acceptati ca toate lucrurile sunt trecatoare si inevitabil supuse schimbarii, va puteti bucura de placerile lumii atat cat dureaza ele, fara teama ca le pierdeti, fara nelinistea legata de viitor.
Cand sunteti detasati, va situati pe o pozitie avantajoasa, de unde priviti evenimentele vietii voastre fara a mai fi captivi lor.
Admitand ca si aceasta va trece deveniti detasati, iar impreuna cu detasarea apare si o alta dimensiune in viata voastra - spatiul interior.
Detasarea , alaturi de lipsa judecarii si a rezistentei interioare va ofera accesul la dimensiunea respectiva.
Acum puteti savura si onora lucrurile acestei lumi fara sa le atribuiti o semnificatie si o importanta pe care nu le au. "

PS: Tu ce parere ai vis-a-vis de fragmentul de mai sus ? (care apropos face din parte cartea "Un pamant nou - Trezirea constiintei umane, Eckhart Tolle")

4 comentarii:

  1. Imi pare usor diletant; ajungem la spatiul interior precum ajungem la un rezultat in urma unei ecuatii. Tolle este un autor cu trecut controversat, o copilarie bizara si grea, o adolescenta nebuna si o tinerete bantuita de depresii. Nu stiu in ce masura studiul buddhimslui, hinduismului sau crestinismului a reusit sa-i cristalizeze viziunea. Cred ca mai degraba i-a ingreunat-o sub uluzia simplificarii. Oricum, pasajul nu mi-a revelat nimic, ba chiar m-a indignat putin. Recunosc insa ca nu am citit cartea. Chair asa fiind, Laly, mai bine faceai o recenzie completa decat acest fragment singular. Era mai motivanta si mai plina de seva.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai recenzia e urmatoarea : "scopul principal al cartii nu este acela de a instaura noi credinte si nici acela de a incerca sa va convinga de ceva anume, ci de a infaptui schimbare constiinta voastra, cu alte cuvinte, de a va trezi."
    Totusi, nu trebuie luat ca atare tot ce zice el, totul trebuie mulat in functie de fiecare situatie din viata.
    Adevarul e undeva la mijloc ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt aceleasi dimensiuni pe care le defineste si in Puterea Prezentului...cred ca cel mai greu trebuie sa trecem de instinctul de conservare al eului fiecaruia , de scutul pe care il pune inaintea detasarii si rezistentei interioare.
    Si omul este trecatoe la fel ca si judecata sa ...

    RăspundețiȘtergere
  4. Andrei a subliniat foarte bine legatura dintre opera lui Tolle si viata lui particulara. Fragmentul in discutie arata exact ideea pentru care a luptat o viata intreaga: libertatea interioara (spatiul interior).
    Formula propusa de Tolle (dupa cum rezulta din fragmentul de mai sus) este aceea de a nu te atasa, a nu opune rezistenta si de a nu judeca. Este atitudinea specifica omului care se lupta cu propriile porniri la vremea cand a scris aceste idei. Lipsa spatiului interior dintr-un om se naste atunci cand omul respectiv nu are un punct de sprijin, ori este insuficient dezvoltat sufleteste. Exista un singur punct de sprijin (cel mai stabil, cel mai puternic din cate pot exista). Care crezi ca este acela?

    RăspundețiȘtergere